Vinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo SliderVinaora Nivo Slider
Scoala Epureni, Judetul Botosani
Scoala Epureni, Judetul Botosani
Scoala Gavanu, Judetul Vaslui
Scoala Gavanu, Judetul Vaslui
Scoala Gavanu, Judetul Vaslui
Scoala Joita, Judetul Giurgiu
Sarbenii de Jos, Judetul Teleorman
Lacul Babei, Judetul Vaslui
Lacul Babei, Judetul Vaslui

Tabara "Vulcanii Noroiosi 2015"

I

Ne-am adunat de pe drumuri  pe la ora 12. Mașina care trebuia să aducă   elevii  de la școala  din Bogdana nu sosise încă. Marilena, Florin și Alex se răcoreau la umbra terasei din  lemn. Nu am avut mult de așteptat. A apărut microbuzul și din el s-au revărsat cei 9 copii și două doamne învățătoare.  Cei mici păreau timizi, șovăitori,  obosiți și cu greu am reușit să le smulgem câteva cuvinte. Firesc, mi-am zis. Sunt obosiți și nu au mai avut experințe asemănătoare.

Cu ajutorul  d-nei Victoria, ( gazda, patroana și sufletul pensiunii), am reușit să repartizăm tuturor un loc de cazare și să facem cât de cât cunoștință.  După un prânz, excelent și bogat și  o mică siestă pentru refacere, s-a dat startul  programului de tabără. 

 

II

 

Vizită la vulcanii noroioși din apropiere, zona Paclele Mari.  Peisajul selenar al zonei de vulcani nu a fost cu adevărat apreciat decât atunci când ne-am adunat  cu toții în jurul micilor cratere, în care bulele de gaz se umflau ca niște gogoși și plesneau  eliberând gazul metan și împroșcând  fără entuziasm noroiul argilos.

Unii mai îndrăzneți  și-au vârât câteva degete   în noroiul rece. Copii … Glume, fotografii solo și de grup, flotări sincron executate de băieții mari și mici au animat atmosfera și au deschis pofta de plimbare. Toată ceata a agreat ideea de a face cățărări pe versanții de argilă pietrificată. Copiii agili și sprinteni s-au descurcat de minune și au afișat zâmbete triumfătoare când s-au văzut pe culme. Florin și Alex le-au fost ghizi și paznici de nădejde.

Prima acțiune a fost un succes. Copiii cautau deja să stea pe lângă voluntarii Hermes. Întorși la pensiune,  au primit  și prima lecție  de la Tania. Toată lumea a învățat cum să pregătească o bucată de lemn pentru a fi pictată a doua zi. La masa de seară, parcă a crescut fluxul de comunicare între participanții mici și mari. Mai erau totuși 3-4 copii care nu îndrăzneau să-și exprime vreo dorință, oricât au fost îmbiați. Marilena, ca o  mamă adoptivă,  avea grijă ca cei mici să primescă toate bunătățile și să nu scape vreunul nemâncat.

III

Marți dimineața, toată trupa era vioaie și gureșă, iar vizita  altei zone de vulcani, la Paclele Mici, a fost unanim apreciată. Cu toate ca traseul a adunat mai mult de 10 km, drumul a fost frumos, cu pauze pentru gustari si hidratare, cu cantece si jocuri.  După-amiază a venit vremea lecției de pictură. Tania a venit încărcată  de vopsele, pensule,  pahare  și chiar felii de scoarță de copac, pe care cei mici și-au exersat imaginația și talentul.  Toată trupa a fost interesată de ceea ce  Tania a explicat despre modul de a pregăti și realiza o pictură pe lemn. Vocea blândă,  îndrumările  calme, ajutorul delicat,   au  stimulat încrederea copiilor  în  propria  creativitate  și s-au concretizat în bucuria de culori pe care o  putem  vedea  cu  toții  în  desenele  lor.

Comunicarea s-a întețit în toate direcțiile și copiii erau din ce  în ce mai dezinvolți.

Vizită la vulcanii noroioși din apropiere, zona Paclele Mari.   Peisajul selenar al zonei de vulcani nu a fost cu adevărat apreciat decât atunci când, ne-am adunat  cu toții în jurul micilor cratere, în care bulele de gaz se umflau ca niște gogoși și plesneau  eliberând gazul metan și împroșcând  fără entuziasm noroiul argilos. Unii mai îndrăzneți  și-au vârât câteva degete   în noroiul rece. Copii … Glume, fotografii solo și de grup, flotări sincron executate de băieții mari și mici au animat atmosfera și au deschis pofta de plimbare. Toată ceata a agreat ideea de a face cățărări pe versanții de argilă pietrificată. Copiii agili și sprinteni s-au descurcat de minune și au afișat zâmbete triumfătoare când s-au văzut pe culme. Florin și Alex le-au fost ghizi și paznici de nădejde.

Prima acțiune a fost un succes. Copiii cautau deja să stea pe lângă voluntarii Hermes. Întorși la pensiune,  au primit  și prima lecție  de la Tania. Toată lumea a învățat cum să pregătească o bucată de lemn pentru a fi pictată a doua zi. La masa de seară, parcă a crescut fluxul de comunicare între participanții mici și mari. Mai erau totuși 3-4 copii care nu îndrăzneau să-și exprime vreo dorință, oricât au fost îmbiați. Marilena, ca o  mamă adoptivă,  avea grijă ca cei mici să primescă toate bunătățile și să nu scape vreunul nemâncat.

Marți dimineața, toată trupa era vioaie și gureșă, iar vizita  altei zone de vulcani, la Paclele Mici, a fost unanim apreciată. Cu toate ca traseul a adunat mai mult de 10 km, drumul a fost frumos, cu pauze pentru gustari si hidratare, cu cantece si jocuri.  După-amiază a venit vremea lecției de pictură. Tania a venit încărcată  de vopsele, pensule,  pahare  și chiar felii de scoarță de copac, pe care cei mici și-au exersat imaginația și talentul.  Toată trupa a fost interesată de ceea ce  Tania a explicat despre modul de a pregăti și realiza o pictură pe lemn. Vocea blândă,  îndrumările  calme, ajutorul delicat,   au  stimulat încrederea copiilor  în  propria  creativitate  și s-au concretizat în bucuria de culori pe care o  putem  vedea  cu  toții  în  desenele  lor.

Comunicarea s-a întețit în toate direcțiile și copiii erau din ce  în ce mai dezinvolți.

IV

Miercuri. "Senzația" zilei a fost partida de paintball. După micul dejun, au fost umflate baloanele care urmau să țină loc de ținte. Țintașii mari și mici erau nerăbdători să-ți testeze calitățile. O pădurice de arbuști de pe panta dealului a fost aleasă pentru desfășurarea tactică a "luptelor". Comandanți și instructori au fost, bineînțeles Florin si Alex. Fiecare dintre trăgători a primit instrucțiuni și supraveghere, iar dorința de a-și arăta calitățile de bun ochitori îi făcea pe toți nerăbdători și competitivi.  Fiecare balon spart era semn de izbândă și triumf al micului trăgător. Manifestările de bucurie erau semne clare ale   eliberării  de  inhibiții și a trăirii intense  a fiecărei clipe.

După această experiență, până și Iustin, ( cel mai mic dintre copii), care nu scosese o vorbă în primele zile, a venit să-mi facă conversație.  Ochii mirați și blânzi aveau acum o sclipire de curiozitate. Deci se poate ... Copiii au nevoie de atenție, informație, respect, toleranță, motivare și ... pot călători spre vise  și idealuri  aparent intangibile.

Restul zilei a fost ocupat de sporturi pe terenurile pensiunii. Doamne ! Câtă energie !

V

Joi. Căutarea comorii. Ei, da ! Ce copil nu ar vibra la ideea aceasta ? Pădurea ne-a furnizat acunzători ingenioase și atmosfera misterioasă absolut necesară.  S-au format cele două echipe. Drumul prin pădure a fost presărat de indicii și întrebări de cultură generală, asfel încât, raționamentul logic și cunoștințele generale să fie puse la încercare. Toată lumea fremăta de nerăbdare și curiozitate și toți se grăbeau să-și dea cu părerea despre soluțiile posibile. Le-au fost explicate noțiuni privind orientarea pe timp de zi folosind doar poziția soarelui (punctele cardinale). Una dintre  dorințele spiritului comorii  a fost  ca un copil sa spună o poezie, iar  Melania a recitat integral, fără ezitare,  poezia "Muma lui Stefan cel Mare".

Organizatorii au avut grijă ca ambele echipe să fie câștigătoare. Nu puteau  să-i dezamăgească după atâta efort și dedicație.

Barierele invizibile ale diferenței de mediu social, educație, vârstă au fost complet eliminate.

După-amiaza, ceata a mers la  adunat fosile de scoici marine si astfel copiii au aflat ca acum 50 de milioane de ani, Marea Sarmatica  se întindea din centrul Asiei si pâna în centrul Europei, iar teritoriul Romaniei de azi se afla pe fundul marii.

Si pentru ca vremea a fost potrivnica si copiii nu au putut vedea un zbor cu parapanta, au primit cateva noțiuni despre echipamentul de zbor cu parapanta. Au aflat ce înseamnă voalura,  bordul de atac, suspantele  și seleta. Noile noțiuni și perspectiva deschisă de acestea, i-au lăsat pe copii cu ochi visători și vise de înălțare spre cer. 

Seara, au stat cel puțin doua ore în fata calculatoarelor și au învățat câte ceva despre editarea unui text ...si nu numai.

 

Și pentru că relatarea  evenimentelor s-a tot lungit, vă voi mai spune pe scurt că în fiecare zi, s-a  discutat  despre ... "Ce vrei sa te faci când vei fi mare ? ". Dacă în primele zile în afară de polițist și profesor nu doreau altceva, spre final, mulți  voiau să devină piloti, programatori, pictori sau doctori.

VI

Ca tot ce este bun, timpul petrecut în tabără a fost prea puțin. Vineri, când a sosit momentul plecării, copiii din Bogdana au înmuiat inimile voluntarilor Hermes. Au plâns, îmbrățișându-i pe cei care le-au dăruit în cele cinci zile:  atenție, timp, bucurii, informații și multă afecțiune.

Nu vom  uita  aceste  momente și suntem convinși că nici micuții noștrii prieteni nu o vor face. Poate am reușit să le arătăm că există mai multe drumuri posibile în  viață și contează ceea ce dorești  să fie viața ta. 

Asociatia Hermes Bucuresti

Adresa: Bucuresti, str. Masina de Paine nr.41, bl. OD55, scara 1, ap.41, sector 2
CIF: 29099329
Nr. inreg in RAF: 77/12.05.2011

Tel: 0040.723.397.493
Fax: 0040.216.425.692
E-mail:  
  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Copyright © 2013 Asociatia Hermes Bucuresti.